<strong>Ţara secetei: rezervele de apă ale României, la jumătate fata de media europeană</strong>

Ziua Mondială a Apei, celebrată în 22 martie, ne aduce aminte că această resursă va deveni din ce în ce mai rară. Fiecare ţară încearcă să-şi satisfacă cerinţele de apă din resursele existente limitate, iar unii prevăd un viitor plin de conflicte. În ultimii 60 de ani, s-au raportat 37 cazuri de violenţă între state din cauza apei şi s-au încheiat peste 200 de acorduri internaţionale privind apa. Koichiro Matsuura, Directorul General al UNESCO îndeamnă toate naţiunile la cooperare şi colaborare pentru importanţa înţelegerii şi soluţionării problemei apelor transfrontaliere. Prăbuşirea producţiei industriale şi a irigaţiilor a redus dramatic nevoia de apă în România. Conform datelor Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în 1990, se înregistra o cerinţă de apă de 20,4 mld mc, cea mai mare valoare înregistrată în ultimii 20 de ani. Începând cu anul 2001, cerinţa de apă s-a redus practic la jumătate, comparativ cu anul 1990. Din consumul total de apă, cea mai mare pondere o reprezintă cerinţa pentru industrie (69,1%), urmată de agricultură (16,3%) şi populaţie (14,6%). Resursele de apă ale României sunt relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu. Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare. Raportat la populaţia actuală a ţării, România dispune de o resursă specifică de apă, utilizabilă în regim natural de cca. 1870 mc/locuitor pe an, luând în consideraţie numai aportul râurilor interioare, situând din acest punct de vedere ţara noastră în categoria ţărilor cu resurse de apă relativ reduse în raport cu resursele altor ţări, media pentru Europa fiind de 4000 mc/loc.
Fluviul Dunărea, al doilea fluviu ca mărime din Europa, cu un stoc mediu la intrarea în ţară de 174 miliarde mc/an, ar putea fi cea mai bogată sursă de apă. Caracterul său internaţional este dat de partajarea resursei de apă cu ţările vecine, Serbia şi Bulgaria şi din acest motiv se consideră ca resursă numai jumătate din volumul mediu multianual scurs pe Dunăre în secţiunea Baziaş se iau în calculul resursei naţionale de apă.

Sursa: http://www.gardianul.ro