Între vis şi realitate

Publicat de Munteanu Tatian | 1/04/2009 03:21:00 a.m.

Liniştea ce domnea în aerul rece şi curat al dimineţii a fost întreruptă pentru câteva secunde de un tril ascuţit al unei păsări, urmat apoi de un zbor forţat şi de părăsirea bruscă a unuia din cei doi brazi de la poarta schitului. Am urmărit cu privirea zborul ei în zigzac şi aveam să observ că destinaţia nu era prea departe. Ceea ce m-a impresionat însă, a fost faptul că pasărea a poposit din zborul ei la capătul de jos al unui superb curcubeu, ce completa tabloul mirific al locului. Ca în anii copilăriei, am simţit nevoia să ating acel curcubeu, aşa că, îndemnat de o puternică dorinţă interioară, am început să mă apropii de acel loc. Am făcut doar câţiva paşi. Ceea ce a urmat, avea să mă schimbe mult, ca pelerin pe acest pământ. Nu ştiu nici acum dacă, ceea ce aveam în faţa ochilor, putea fi văzut numai de mine, sau de oricare altă persoană, ce s-ar fi aflat acolo. Am început să mă apropii, cu emoţie şi teamă de o sferă de foc, cu contur difuz, dar nu un foc care dogorea, ci unul care îţi transmitea o stare specială, care te chema… Când mă aflam doar la un pas, am încercat să ating sfera cu mâna dreaptă. În acel moment, am simţit că mă dedublez, corpul meu fizic a rămas afară, iar corpul meu energetic a fost, instantaneu, atras în interior. Mă aflam ca într-o stare de transă, de aceea nu am putut reţine prea multe detalii din interior. Era o lumină gălbuie, care-ţi transmitea o stare ce nu poate fi descrisă în cuvinte. Ştiu doar că simţeam o uşoară căldură şi un miros de sfinţenie, îl numesc aşa pentru că nu-şi are corespondent în lumea noastră obişnuită. Exact în centrul sferei „plutea” o carte mare, care era, când aurie, când transparentă. Când era transparentă, puteai observa, între coperţile ei, cuvântul „ EU ”, format din litere aurite. Mi s-a transmis apoi, telepatic, că acea pasăre care m-a adus la coada curcubeului, era, de fapt, grăjdarul schitului. …(VA URMA !)

Autor: Munteanu Tatian